luni, 24 noiembrie 2008
Politica
De cate ori se popularizeaza masurile Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, ne asteptam ca intr-un termen rezonabil sa constatam fie o imbunatatire a conditiilor de munca, fie o reducere macar simbolica a somajului. Din pacate, de fiecare data asteptarile ne sunt inselate. In aceste conditii, fie noi avem asteptari nerealiste, fie demnitarii si functionarii acestui minister nu se ocupa de aceste probleme, considerandu-le, probabil, neimportante.
Ce vom schimba prin votul din 19 octombrie
Dupa un an de tumultoase dezbateri politice, noua Constitutie, legea de referinta a Romaniei, va fi supusa votului popular, la referendumul care va fi organizat pe 19 octombrie. Daca actuala lege fundamentala, aprobata in 1991, a "trait" 12 ani, noua Constitutie ar putea fi valabila doar patru ani, pana in 2007, cand va fi din nou schimbata odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Noua Constitutie incearca sa clarifice o serie de chestiuni care au provocat ample discutii publice in ultimii ani si care au efecte directe asupra populatiei: garantarea proprietatii, dreptul cetatenilor cu dubla cetatenie de a candida la functii si demnitati publice, drepturile cetatenilor straini in Romania, drepturile minoritatilor nationale, stagiul militar.
Unul dintre cele mai importante castiguri ale noii Constitutii este insa interzicerea arestarii preventive pentru fapte care nu sunt de natura penala. In plus, arestarea preventiva va fi dispusa numai de judecator - nu de procuror ca in virtutea actualei Constitutii- si nu poate depasi, in prima faza, 30 de zile. In situatia in care perioada arestarii preventive se prelungeste, instanta este obligata sa verifice legalitatea si temeinicia acestei decizii. Altfel spus, nu va mai fi posibila dispunerea arestarii preventive pentru fapte de natura civila. Prin aceasta modificare, legislatia romaneasca se adapteaza practicii europene in materie de libertate individuala. Parlamentarii au introdus aceasta modificare aducand drept argument faptul ca privarea de libertate nu se justifica decat in ipoteza unei fapte penale intrucat presupune pierderea unui drept constitutional esential privind libertatea individuala. Pentru fapte ce nu au caracter penal exista suficiente sanctiuni de natura pecuniara, care nu anteneaza pierderea, pe o durata limitata, a dreptului constitutional privind libertatea individuala.
O alta prevedere noua a Constitutiei, cu efect asupra majoritatii populatiei, este garantarea proprietatii private in mod egal, indiferent de titular. Aceasta prevedere, coroborata cu un alt articol, care interzice nationalizarea sau trecerea silita in proprietatea publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice, sau de alta natura, deschide practic o noua pagina in ceea ce priveste legislatia proprietatii in Romania. Garantarea proprietatii prin legea fundamentala consacra, juridic, principiul inviolabilitatii proprietatii private.
Armata nu va mai fi obligatorie. Dar din 2007
In ciuda argumentelor unor senatori, care au invocat traditiile, viitoarea Constitutie va elimina obligativitatea serviciului militar, la nivel de principiu. Obligativitatea satisfacerii serviciului militar nu se elimina odata cu intrarea in vigoare a noii Constitutii. Chestiunea nu este in intregime rezolvata, solutionarea ei urmand sa se faca printr-o alta lege speciala. Insa, prin precizarea "conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica", primul pas spre eliminarea obligativitatii serviciului militar, a fost facut. Dar, serviciul militar ramane obligatoriu pana in 2007. Oficialii din Ministerul Apararii au motivat aceasta schimbare prin faptul ca Romania se indreapta spre o armata de profesionisti, precum in statele membre NATO. Ramane de vazut cum va fi reglementata in detaliu.
Secretarul de stat in Ministerul Apararii Nationale, George Maior, a declarat ca serviciul militar este inca obligatoriu. Noua Constitutie urmeaza sa fie supusa votului populatiei pe 19 octombrie, dar si in cazul in care va fi adoptata, serviciul militar ramane obligatoriu pana in 2007, a precizat secretarul de stat George Maior.
Nu ne vindem tara, un slogan caduc
Un capitol important in noua lege fundamentala este cel cu privire la drepturile cetatenilor straini, apatrizilor, si a celor care au si alta cetatenie in afara de cea romana. Dupa modificarea Constitutie, pot ocupa functii si demnitati publice, civile sau militare, persoane care au si alta cetatenie decat cea romana, singura conditie fiind aceea de a avea domiciliul in tara.
Noua Constitutie incearca sa clarifice o serie de chestiuni care au provocat ample discutii publice in ultimii ani si care au efecte directe asupra populatiei: garantarea proprietatii, dreptul cetatenilor cu dubla cetatenie de a candida la functii si demnitati publice, drepturile cetatenilor straini in Romania, drepturile minoritatilor nationale, stagiul militar.
Unul dintre cele mai importante castiguri ale noii Constitutii este insa interzicerea arestarii preventive pentru fapte care nu sunt de natura penala. In plus, arestarea preventiva va fi dispusa numai de judecator - nu de procuror ca in virtutea actualei Constitutii- si nu poate depasi, in prima faza, 30 de zile. In situatia in care perioada arestarii preventive se prelungeste, instanta este obligata sa verifice legalitatea si temeinicia acestei decizii. Altfel spus, nu va mai fi posibila dispunerea arestarii preventive pentru fapte de natura civila. Prin aceasta modificare, legislatia romaneasca se adapteaza practicii europene in materie de libertate individuala. Parlamentarii au introdus aceasta modificare aducand drept argument faptul ca privarea de libertate nu se justifica decat in ipoteza unei fapte penale intrucat presupune pierderea unui drept constitutional esential privind libertatea individuala. Pentru fapte ce nu au caracter penal exista suficiente sanctiuni de natura pecuniara, care nu anteneaza pierderea, pe o durata limitata, a dreptului constitutional privind libertatea individuala.
O alta prevedere noua a Constitutiei, cu efect asupra majoritatii populatiei, este garantarea proprietatii private in mod egal, indiferent de titular. Aceasta prevedere, coroborata cu un alt articol, care interzice nationalizarea sau trecerea silita in proprietatea publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice, sau de alta natura, deschide practic o noua pagina in ceea ce priveste legislatia proprietatii in Romania. Garantarea proprietatii prin legea fundamentala consacra, juridic, principiul inviolabilitatii proprietatii private.
Armata nu va mai fi obligatorie. Dar din 2007
In ciuda argumentelor unor senatori, care au invocat traditiile, viitoarea Constitutie va elimina obligativitatea serviciului militar, la nivel de principiu. Obligativitatea satisfacerii serviciului militar nu se elimina odata cu intrarea in vigoare a noii Constitutii. Chestiunea nu este in intregime rezolvata, solutionarea ei urmand sa se faca printr-o alta lege speciala. Insa, prin precizarea "conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica", primul pas spre eliminarea obligativitatii serviciului militar, a fost facut. Dar, serviciul militar ramane obligatoriu pana in 2007. Oficialii din Ministerul Apararii au motivat aceasta schimbare prin faptul ca Romania se indreapta spre o armata de profesionisti, precum in statele membre NATO. Ramane de vazut cum va fi reglementata in detaliu.
Secretarul de stat in Ministerul Apararii Nationale, George Maior, a declarat ca serviciul militar este inca obligatoriu. Noua Constitutie urmeaza sa fie supusa votului populatiei pe 19 octombrie, dar si in cazul in care va fi adoptata, serviciul militar ramane obligatoriu pana in 2007, a precizat secretarul de stat George Maior.
Nu ne vindem tara, un slogan caduc
Un capitol important in noua lege fundamentala este cel cu privire la drepturile cetatenilor straini, apatrizilor, si a celor care au si alta cetatenie in afara de cea romana. Dupa modificarea Constitutie, pot ocupa functii si demnitati publice, civile sau militare, persoane care au si alta cetatenie decat cea romana, singura conditie fiind aceea de a avea domiciliul in tara.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
